Am spus sau nu … pentru că se întâmplă ce azi îi place foarte mult, data viitoare să nu mai fie pe placul ei. Dacă azi i-a plăcut ghiveciul de legume, data viitoare când îi fac din nou, să fie fix ziua în care ea nu are chef să mănânce ghiveci de legume. Și, cum e mai mare, lucrurile se tot complică. Adică, acum zice clar nu, nu și îmi arată spre frigider. Eu trebuie să înțeleg: ia vezi, nu găsești altceva mai interesant, că eu nu mănânc ce mi-ai pus aici, în farfurie. Altă dată, varsă mâncarea din farfurie și apoi mi-o arată și spune gata. Adică, ce nu înțeleg? E farfuria goală, deci gata masa. Pare amuzant, dar uneori când face așa după o zi în care am măturat și dap cu mopul de nu știu câte ori, m-am jucat de-a tot ce a vrut ea, am pictat și spălat după, am dansat, am cântat, am sărit prin pat, am mai întins niște rufe, am înghețat prin parc, cât s-a jucat ea un pic la aer, am spălat vase, multe vase … îmi vine să dau cu unghiile varul jos de pe pereți. (ca să mă exprim metaforic)

Dar, eu nu mă las. Mamele, în general, nu se lasă și excelează la capitolul insistență. Eu cred că este foarte important să mănânce sănătos, mâncare simplă, gătită în casă. Mai cred că e foarte bine să gătim împreună și să încercăm să ne simțim cât mai bine în bucătărie.

De foarte multe ori când mă întâlnesc cu alte mame, discuțiile noastre ajung și la partea cu mâncarea. Mănâncă? Cum, cât? Ce ai mai gătit?

Păi, mănâncă cam cât vrea. După părerea mea uneori puțin, dar părerea mea nu contează în cazul acesta. Încerc să nu uit că ea știe de câtă mâncare are nevoie și nu este normal și nici sănătos să obligi un copil să mănânce mai mult decât poate. De fapt, sincer vă spun, nici nu știu cum poți obliga un copil să mănânce.

Cum mănâncă? Se vede pe ea și pe mobila din jurul ei. Ce mănâncă? Păi, vă las ce am mai gătit noi (zic noi, pentru că ea este mereu lângă mine când gătesc) poate vă ajută dacă sunteți în pană de idei:

  • ciorbă de pui sau supă de pui – îi place foarte mult, nu strâmbă din nas.
  • ciorbă de perișoare de pui cu dovlecel- un deliciu. În perișoarele de pui puneți și dovlecel ras.
  • supă de roșii. Ei îi place mult, pentru că îi plac roșiile, mănâncă multe și des, și crude.
  • celebrele noastre paste cu sos de roșii și dovlecel- merg la sigur.
  • mâncare de dovlecei cu pui  – îi plac mult și dovleceii și nu prea dau greș nici cu mâncarea  asta.
  • ghiveci de legume – asta este pentru când nu am idei. Mă uit prin frigider să văd ce legume am și mă gândesc cum le-aș putea combina.
  • mâncare de dovlecei cu roșii, ceapă, morcov și o lingură de orez – nu prea mănâncă orez simplu dar în combinația asta îi place.
  • păstrăv cu sos de roșii – asta dacă iubește peștele. Natalia îl mănâncă încă bine.
  • fish finger – ușor de pregătit în casă și rapid. Sunt buni și ca o gustare. Îi poate mânca ușor singuri.
  • tocăniță de ardei copți cu roșii și pui – dacă e cu roșii, e pe gustul ei. 🙂
  • piept de pui cu sos de roșii – e ca un fel de ostropel, un deliciu. V-am spus că ei îi plac foarte mult roșiile.
  • nu am mai făcut de mult dar vreau cât de curând pentru că a venit toamna: supă cremă de dovleac. Am făcut-o anul trecut de multe ori și i-a plăcut. Vedem acum. Am scris atunci rețeta sub forma unei povești. (aici)
  • astăzi, de dimineață, am făcut un fel de brioșe aperitiv. Adică nu dulci, ci sărate cu ardei gras, ceapă verde și cașcaval. Sunt bune pentru o gustare rapidă.

Cam asta am gătit noi în ultimele zile.

Când nu mănâncă sau mai mult se joacă cu mâncarea, mă gândesc la ce spunea Isabelle Filliozat, psihoterapeut francez (este preferata mea):

  • De cele mai multe ori copii nu refuză neapărat mâncarea ci modul în care îi este servită acea mâncare. Copii, mai ales cei mici, doi ani- doi ani și jumătate, au o plăcere în a se juca, în general. Ei nu înțeleg că nu au voie să se joace cu mâncarea. Ei se joacă cu orice. Un copil mănâncă ce are nevoie corpul său. Și cât are nevoie.

Dacă sunteți interesate de mai multe despre nutriția copilului, așa pentru când aveți un pic de timp liber, puteți urmări pe coursera.org un curs despre asta. Eu l-am urmărit, când era Natalia mai mică, și mi s-a părut destul de interesant. Aflați și câteva rețete faine și multe ponturi despre nutriția copiilor și cum să îi atrageți să mănânce sănătos. (aici)

De aici am învățat, de exemplu, care sunt cele 6 ingrediente utile într-o bucătărie, pe care le poți adăuga la orice mâncare: ulei de măsline, sare, usturoi, ceapă, lămâie, zahăr.

Sper să aveți zile cât mai senine în bucătărie. 🙂 Evident,  și inspirație pentru mese delicioase.

Vă mai urez doar poftă bună și multă imaginație!

 

ADAUGĂ UN COMENTARIU

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *