Update: Am continuat tradiția și anul acesta, într-un weekend, ne-am apucat de grădina din balcon. Am plantat pătrunjel, mărar, salată, mix de plante pentru salată, creson. Deja, cresonul este foarte mare și parfumează tot balcon. Dimineața parcă ieșim în grădină. Cred că este o activitate din care au de învățat foarte multe. Și unde mai pui că e și distractiv.

(Creson din balconul nostru, din această primăvară 🙂 )

Nataliei îi place să se joace cu pământul, bine, în general îi place să se joace cu orice o murdărește: nisip, noroi, pietre, iarbă, tot ce are praf, mult praf, deci stă foarte bine la capitolul conectare cu natura. Tătălui ei îi place să planteze. Ne-ar fi mai bine să locuim într-o casă pe pământ, cu un pic de curte. Eu sunt precum Elveția, adică neutră în povestea asta, mă bucur de bucuria lor, așa că, într-una din zilele astea, am (au) făcut din balcon grădină.

Aveam în minte alt articol pentru astăzi, dar cum a început de ieri să cadă câte un fulg și nu s-a mai oprit, am zis să îmi fac curaj, să ies cu copilul afară. Atât de mult s-a bucurat, încât astăzi mi-a plăcut iarna și am zis să scriu despre asta. Mie nu îmi place iarna, pentru că nu îmi place frigul. Nu îmi place să mă îmbrac cu straturi de haine, ca apoi abia să mă mișc. Oricât de gros m-aș îmbrăca, mie îmi este tot frig. Nu mi-a plăcut să mă dau cu sania, nu știu să practic nici un sport de iarnă, îmi place zăpada de după geam. Eu sunt, mai degrabă, fan caniculă. Nu am nici o problemă cu căldura. Să fie multă. Dacă ar fi după mine, aș da centrala și la 30 de grade și noapte tot m-aș înveli până în gât.

Astăzi vreau să vă propun o activitate pentru tot anul, potrivită pentru toată familia: borcanul cu amintiri. Luați un borcan mai mare pe care împreună cu cei mici îl înfrumusețați: îl pictați, lipiți tot felul de desene pe el, îl înveliți în ață colorată, lipiți mărgeluțe. Apoi de-a lungul lui 2019, când se întâmplă ceva special în familia voastră să poveștiți în câteva rânduri pe o hârtie pe care o puneți în borcan. Copii mai mici pot chiar desena diverse întâmplări, care le-au adus bucurie, cum ar fi întâmplări din vacanță.

Când o mamă răcește … păi, ar trebui să se oprească totul pentru o clipă: timpul, copilul, soțul, vecinii, mașinile de pe stradă, televizorul, pisica… nu știu, ce mai vreți voi, dar să fie un moment de liniște. Să doarmă și ea un pic. Să își întindă oasele, care o dor de parcă ar fi lovit-o trenul și târât-o câțiva metri. Să bea un ceai cald, cât este cald. Să își ia la timp medicamentele nu doar când își aduce aminte. Dar nu … când o mamă răcește, nu are ce face.