Printesa blonduta, cu multi fluturi cateodata, nu era prea sigura daca sa ii placa sau nu sfecla rosie. Parca are o culoare interesanta, dar parca totusi nu pe gustul ei. Sfecla, a ciulit urechile bine si a cam auzit de mofturile micii printese. „Daca ii pregatesc ceva fascinant, cu siguranta va fi mai incantata”, se gandi sfecla.”Vad ca nu este prea impresionata dupa povestea cu „sfecla sanatoasa” asa ca ma gandesc sa o invit la o ora de chimie, poate experimentele ii plac mai mult.” Bucataria Palatului de Vanilie se transforma intr-un laborator de chimie iar mica printesa este invitata sa stea la masa pe scaun si sa fie foarte atenta. Pentru aceasta lectie demonstrativa sfecla a pregatit un cutit, niste apa, putin unt, o bucatica de pui si o eprubeta moderna, e drept ca seamana un pic cu un blender, dar doar un pic.
– Draga mea, noi suntem acum intr-un laborator de chimie, un loc unde facem experimente. Astazi o sa iti arat cum tot ce se atinge de mine se transforma in rosu. Punem aceasta apa pe foc. Uite, pune mana pe mine. Vezi ce tare sunt? O sa ma arunc in apa, o sa stau un pic acolo si la final apa isi va schimba culoarea, iar eu o sa ma inmoi foarte tare.
Gata, vino mai aproape sa vezi. Apa este acum rosie, ai putea sa o folosesti la pictat, cand te joci tu cu pensulele tale, iar eu, pentru ca acum sunt moale, as putea sa ma transform intr-o pasta rosie. Poti sa ma atingi, sa te convingi. Acum punem in aceasta eprubeta moderna o bucatica de unt. Hai, te rog sa ma ajuti! Asaaaa. Apoi, adaugam aceasta bucatica de pui si hop, fa loc, sa ma arunc si eu. Acum, tu poti apasa pe butonul ala mare. Gata, gata, poti opri. Uite vezi, nimic nu mai e cum era si totul s-a transformat in rosu. Nu mai e nici untul, nu mai e nici puiul si nici eu nu mai sunt rotunda si dolofana. Sunt moale si fina, si mai am si o culoare foarte frumoasa. Poti sa incerci sa vezi si ce gust am acum. Numai incearca, doar putin ca s-ar putea sa te transform si pe tine intr-o printesa rosie. Ti-am spus doar, tot ce ating, se transforma in rosu.
