Va povesteam intr-o postare anterioara despre cursul de parenting pe care l-am urmarit on-line si de unde am invatat niste lucruri foarte interesante, pe care vreau sa vi le impartasesc si voua. Dupa cum am precizat si atunci cursul a fost prezentat de Alan E. Kazdin, profesor de psihologie si psihiatrie pediatrica si directorul Centrului Yale de Parenting. Una din temele prezentate in curs a fost despre cum le intiparim obiceiuri bune copiilor nostri. Profesorul Alan Kazdin spune ca putem, pentru acest lucru sa apelam la trei instrumentre.
1. Shaping- adica ne focusam exact pe ce am vrea sa invete copilul nostru. Ne definim foarte bine scopul, concret, nu la modul general. De exemplu, nu spunem mi-ar placea sa fie mai ordonat ci restrangem aceasta dorinta si spunem mi-ar placea sa isi aseze jucariile in camera lui, la sfarsitul zilei. Apoi alegem primul pas, de exemplu in acest caz, sa isi stranga doar o jucarie, la sfarsitul zilei. Ii spui acest lucru, asezi tu prima data jucaria in locul lui pentru a-i arata exact ce vrei de la el, apoi il incurajezi pe el sa aseze jucaria. Cand reuseste il laudam pentru ce a facut si chiar il putem provoca un pic. De exemplu: „Uau, bravo, ai asezat jucaria la locul ei. Sunt curioasa daca maine mai reusesti sa faci la fel”. Alan Kazdin ne incurajeaza sa ii luam in brate sau sa ii mangaiem pe cap atunci cand ii laudam pentru micile reusite. Conteaza foarte mult pentru cei mici. Pe masura ce vedem ca se descurca tot mai bine, il incurajam sa aseze doua jucarii si tot asa.
2. Simulation – cu alte cuvinte, ii invatam obiceiuri bune prin joc. Imitam prin joaca, comportamente bune. De exemplu, dimineata cand il pregatim pentru gradinita sau scoala am vrea sa nu mai planga, sa nu mai refuze sa se imbrace si sa nu mai fim mereu in intarziere. Alan Kazdin spune ca trebuie sa alegem pentru acest joc un moment in care copilul este linistit si bine dispus. Ii explicam copilului foarte bine jocul. De exemplu, in cazul cu trezitul dimineata, ii spunem ca vrem sa jucam un joc in care el este copilul care trebuie sa se pregateasca pentru gradinita repede. Trebuie sa se trezeasca, sa rada, sa se spele, sa se imbrace in 10 minute. Jocul nu se face chiar dimineata, ci se alege un moment diferit al zilei. Ar putea fi la pranz, dula ce a mancat si are chef sa se joace. In acest joc pe care il propui, specifici foarte bine ca rolul lui este al unui copil care nu plange si se imbraca repede. La final il laudam pentru ca s-a jucat frumos, a respectat regulile jocului si ii propounem sa ne mai jucam si ziua urmatoare. Prof. Alan Kazdin sustine ca pentru a avea rezultate cu aceasta metoda, trebuie sa jucam un joc o data pe zi, cel putin o saptamana. Dupa aceasta perioada vom observa ca se poate trezi si imbraca fara sa planga, chiar si in realitate, nu doar in timpul jocului nostru.
3. Modeling – sa fim un model pentru copilul nostru. Este greu sa fim un model perfect pentru copilul nostru, pentru ca nimeni nu este perfect si nici nu trebuie sa cautam asta. Trebuie sa ne gandim cum am vrea sa fie copilul nostru si pe aceste caracteristici sa incercam sa ii fim un model. Am vrea sa fie altruist, sa ii ajute pe cei din jur si pentru asta ar trebuie sa ne vada pe noi ca daruim, ca facem acte de caritate sau ne imlicam voluntari in diferite organizatii. Am vrea sa vorbeasca cu noi, sa ne impartaseasca ce i s-a intamplat la gradinita sau la scoala. Pentru asta ar trebui sa incepem noi sa ii povestim cum ne-a fost la serviciu, ce ni s-a intamplat peste zi, cum eram noi la scoala cand eram elevi. Fiind noi cei care le oferim un exemplu, vor invata mult mai repede. Indiferent ce metoda alegem, daca le conbinam sau ne oprim doar la una, secretul reusitei, dupa cum spune si Alan Kazdin, este consecventa.
