“Nu vrea să mănânce, ce fac?”

Natalia e acasă cu tatăl ei. Eu la muncă, încă. De data asta a căzut pe tatăl ei sarcina asta. El este cu parentingul de acasă, iar eu trebuie să am mereu telefonul deschis cu soneria pornită. 🙂

“Dimineaţă poţi să îi faci un ou, poate faceţi o fişă de la grădiniţă, te mai joci cu ea, o speli des pe mâini, nu faceţi prea mare dezordine, nu ieşi cu ea la magazine”, le-am spus pe toate de-odată, în timp ce mă încălţam, şi am plecat.

Peste 2 ore: ” Nu vrea să mănânce, ce fac?”

Peste alte două ore făceau curat în balcon, ne pregătim de plantat. Uitaţi un exemplu de activitate pentru această perioadă. Duminică seara vine mama pe la noi pentru câteva zile să ne mai ajute cu Natalia. După mai vedem cum ne organizăm.

Nu este deloc o situaţie roz. Am tot râs de asta, am minimizat gravitatea situaţiei, dar se pare că lucrurile sunt foarte serioase. Am crezut că e o glumă când mi-a spus la telefon că nu găseşte un Igienol la magazin. E drept că panica nu ajută la nimic. Nici cumpărăturile fără rost nu te pot salva. Dar îi înţeleg pe oameni.

De multe ori spunem că ne dorim ca ai noştri copii să fie mai buni ca noi. Mai deştepţi. Mai realizaţi. Să aibă mai mulţi bani. Mai mult noroc. Orice, dar să fie peste noi. Acesta este un bun prilej să îi învăţăm să se spele corect şi des pe mâini. Să strănute sau să tuşească în cot, nu în palmă, să respecte regulile şi legile. Să înţeleagă de ce este important să mănânce sănătos, să aibă grijă de sănătate, să înveţe că prevenţia salvează vieţi. Deşi pe noi ne strânge în spate perioadă asta, putem să îi învăţăm pe ei toate aceste lucruri de mici, să le devină obiceiuri pentru când vor fi mari. Şi indiferent de cum va arăta viitorul lor, de ce fel de pandemii sau epidemii, Doamne Fereşte, vor mai veni peste ei, vor şti cum să se comporte, vor respecta regulile, le vor depăşi sănătoşi.

În loc să îi învaţaţi engleză sau să scrie de la trei ani, sunt bune şi asta, nu zic nu, începeţi cu spălatul pe mâini înainte de masă şi după ce se duc la toaletă.

Inventaţi voi o poveste frumoasă, pe înţelesul lor, de ce este important să respectăm legile şi regulile de convieţuire în societate. Nu trebuie să fiţi foarte creativi. Puneţi laolaltă cuvinte frumoase, pe limba lor şi va ieşi ceva frumos.

Dacă îl învăţaţi toate astea de mic, v-aţi făcut foarte bine treaba de părinte. Şi nu următoarea epidemie îl va învaţa să fie atent la igienă, va şti de mic, de la voi.

Dacă va avea şi o simplă răceală, nu se va duce în colectivitate, că doar e o simplă răceală. Va şti de la tine că normal este să stea acasă, să se protejezi pe el, dar şi pe cei din jurul lui.

Această situaţie este un prilej bun pentru a-l învaţa bine şi pentru tot restul vieţii nişte reguli care îi vor fi de folos pentru sănătate.

Sper să fiţi bine şi sănătoşi! Rămâneţi aşa!

Dacă vă plac articolele mele, puteți da like și paginii de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutățile.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *