Suntem în acea perioadă în care limba română este sucită în toate felurile de Natalia. În principiu, vorbim amândouă aceeași limbă. O consoană în plus sau în minus, niște silabe inversate sau repetate … și uite așa limba ei pare străină. Eu, pentru că am funcția de mamă și program full-time, o înțeleg cel mai bine. O mai pun să repete. O mai întreb o dată și până la urmă mă dumeresc.
Restul persoanelor din jurul ei, chiar și tatăl ei câteodată, îmi cer din când în când ajutorul. ”Ce vrea?” sau ”Ce vrea să spună?” sunt semnalele SOS prin care mi se cere ajutorul.
Eram o dată la cumpăraturi, eu m-am dus să cântăresc niște dovlecei, iar Natalia rămăsese cu tatăl ei. Era foarte aglomerat în magazin, dar eu i-am reperat repede în mulțime pentru că o auzeam pe Natalia cum țipa: STURE, STUREEE, STUREEE. Îmi venea să râd. Eram sigură că tatăl ei nu înțelege, iar ea nu înțelegea de ce nu îi dă strugure. Că doar aveam în coș. 🙂
Despre astfel de întâmplări vorbesc, în care un mic dicționar de conversație român- limba copiilor ar fi salvator. 🙂
Toți copii trec prin această etapă și sunt foarte simpatici. Bine, uneori e enervant când el tot repetă, tu nu înțelegi, el iar repetă, tu tot nu înțelegi … și într-un final vă enervați amândoi.
Tot din categoria fructe și legume, mai avem cuvinte simpatice pe care le putem trece în dicționar. Păstârcaci e păstârnacul, penene este pepene, usturei este usturoiul. Roșii are două definții: poate fi chiar roșia, dar pot fi și căpșunele. Dacă i-ul de la final este mai lung, vrea de fapt fructele dulci. 🙂
Căcuț este cățelul. La ce vă gândeați? Iar poronelul este porumbelul.
Muna apare noaptea pe cer. Exact, luna. 🙂
Când are ceva pe mână și îmi tot spune sene, sene, de fapt mă roagă să o șterg. 🙂
Babo este bravo, iar bapte este lapte. 🙂
Totul este a mi, adică al meu/a mea. Încă nu a prins-o pe asta cu genul. 🙂
Când nu ne înțelegem și pace, se apelează la âââââ și la degetul arătător. 🙂
Peste ceva timp perioada asta va trece și îmi voi aduce aminte cu drag de felul în care descoperea ea limba română și așeza literele în cuvinte. Mi-am dorit să scriu acest articol să îmi rămână ca amintire. 🙂
Dicționarul vostru cum arată?
