Când Natalia se apropia de vârsta de un an, și imediat după, cea mai des întrebare pe care o primeam era: merge? Acum se apropie de doi ani, mai precis vineri va fi ziua ei și cea mai des întrebare primită acum este: face la oliță?, urmată de: vorbește? Referitor la oliță, ce să spun, nu pare prea încântată de ideea asta. Răspunsul ar fi teoretic da, face, practic, nu. 🙂

Acum câteva săptămâni m-am gândit eu, dacă tot se apropie de doi ani, să îi explic mai pe larg povestea cu olița. Poate, poate, am noroc. Poate, poate, dar nu am avut. Și, câteva zile bune la rând, ne-am tot jucat. Mai întâi cu păpușa care vrea olița Nataliei și trebuie să înțeleagă că nu are cum să o primească. Pentru Natalia este importantă și nu o poate împrumuta nimănui. Asta a înțeles repede. O certa pe păpușă și o arunca de pe oliță. Râdeam și ne distram cum păpușa chiar nu vrea să înțeleagă și tot insită că vrea olița. Și, Natalia o arunca și o certa foarte fericită. Acum că am stabilit exact a cui este olița, am continuat cu jocul: păpușa care se scapă pe ea. Și uite așa când Natalia se juca, venea și păpușa și se juca cu ea și la un moment dat îi venea să facă pipi și voia un pic pe oliță. După câteva rugăminți: hai, te rog, nu mai pot, fac pe mine, Natalia o lăsa. Și acum era fericită că a ajutat păpușa. Eu o întrebam dacă nu vrea și ea să facă pipi, dacă tot a făcut păpușa, ea zicea da, se punea îmbrăcată, făcea pișșșș, apoi zicea gata, se ridica și, cam atât. Deci, a învățat din jocurile mele următoarele lucruri, foarte importante:

  • olița este clar a Nataliei;
  • olița este clar roșie;
  • dacă te scapi pe tine și o rogi frumos și insistent, ea știe că e bine să te ajute și îți împrumută olița ei;
  • știe că acolo se face pipi;
  • știe să facă pipi teoretic;
  • știe cum se aude când face pipi.

Cam așa de bine m-am descurcat la acest capitol.

Când vine vorba de partea practică, se pune pe oliță dar se ridică repede și spune nu, nu. Eu spun bine, când ești tu pregătită. Și, gata. Am încheiat și capitolul: mama o învață pe Natalia să facă la oliță. Sau nu.

Am citit legat de antrenamentul la oliță că faza sensibilă este între 18 luni și 3 ani. Deci, suntem în grafic. 🙂 Pe măsură ce sistemul nervos se dezvoltă și devine mai integrat, copilul va învăța să-și controleze vezica și intestinul gros. Așa că nu am eu ce să grăbesc la acest proces. Probabil chiar va face, când va fi pregătită.

Pentru că sigur nu mă pot abține, o să o mai întreb, așa de câteva ori, dacă totuși nu vrea să facă la oliță. Ghiciți că cel mai probabil voi auzi un NU, și așa suntem în perioada în care pare că îi placă să îl spună des.

Și, va veni o zi în care va spune Da și gata, că, toți scapă de scutece. Cam așa mă încurajez și îmi pun toate bazele în timpul care le rezolvă pe toate. 🙂

Sursă foto: www.pexels.com

 

ADAUGĂ UN COMENTARIU

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *