Ce s-a schimbat în ultimii doi ani? În afară de faptul că a venit pe lume Natalia și noi am devenit părinți, s-a schimbat … totul. Aceasta ar fi varianta scurtă, la ce se întâmplă după ce devii părinte. Se întâmplă că totul este altfel. Varianta lungă este cam așa:
– somnul: niciodată, dar niciodată nu va mai fi ca înainte. După ce ai copii, indiferent cum dorm, tu nu ai să mai dormi nicioodată la fel de adânc și bine ca înainte. Când este mic sunt două variante: bebe care se trezește să mănânce. Aici evident nu ai cum să dormi, pentru că trebuie să îl hrănești. Noaptea devine o metaforă. Și, varianta a doua: bebe care doarme noaptea dar tu nu, pentru că te gândești dacă nu cumva îi este foame, ce are de doarme atât, dacă este bolnav, mai stau un pic, sigur se trezește să mănânce, și tot așa. Apoi mai sunt episoadele cu dinții, cele în care începe să viseze, nopți în care îi este rău, vrea cu tine în pat și tot așa. Apoi crește, pentru că toți cresc, și el doarme dar tu nu, când vine noaptea te gândești: doamne ce s-o mai alege și de copilul acesta, oare sunt un părinte bun, vai în ce lume trăim, mi-e teamă de viitorul lui și putem continua lista o noapte întreagă. Nici nu știi când te fură somnul și când se face dimineață. Și, uite așa somnul dulce, e dulce amintire.
– weekend-urile: ă, ce? Weekend? Sunt doar alte zile ale săptămânii. Momentul acela în care abia aștepți ziua de vineri, sâmbăta dormi mult, seara ieși cu prietenii, duminică stai în pat cât vrei, încercați să uitați de asta de când sunteți gravidă. Cei care deja au copii și citesc asta, știu că am dreptate. Deși de luni până vineri, dacă se duce la grădiniță sau la școală, plânge dimineața că îi este somn, fix sâmbătă dimineața la prima oră este în picioare, pentru că îi este dor de doamna sau copii și vrea la grădiniță. Dacă nu este la grădiniță sau la școală și sunteți ca mine, cu un copil mic și stați acasă cu el … calendarul e piesă de decor. Fiecare zi e o altă zi, nu este necesar a fi numită. Ori este joi, ori luni astăzi, pentru mine este fix același lucru. Și, mai sunt copii care sunt foarte matinali. Și, ei sunt matinali mereu, nu le pasă că este weekend și tu ai vrea să dormi. Știți la cât mă trezeam eu în weekend? La 12. Daaa. Câteodată aveam mustrări de conștiință. Acum îmi pare rău că le-am avut. Uite de aia dormeam mult. Știam că la un moment dat voi deveni mamă.
– dușul: maraton. Mai ales dacă este bebe mic de tot. Eu aici, ce să zic, sunt norocoasă. Stau la duș cât vreau, Natalia se joacă cu soțul meu. Dar mai sunt unii care nu se joacă, vor la tine neapărat. Uneori așa este în viață: tragi bățul scurt și câteodată pe cel lung. 🙂
– masa: dacă nu luați masa împreună, fix când te așezi la masă, copilul vrea ceva. Dacă până atunci s-a jucat liniștit, când te pui să mănânci, nu știu prin ce întâmplare starea lui de bine a dispărut. Trebuie să te ridici de nu știu câte ori de la masă, nu mai știi cât și ce ai mâncat și te oprești câteodată, așa pur și simplu, cu gândul că probabil ai mâncat destul. Dacă mâncați împreună, pfff, o să vrea și aia, și aia, altă lingură, alt pahar … și, cam la fel ca în primul caz, nu mai știi cât ai mâncat.
– dezordine: nu este opțională, este obligatorie când ai copii. Indiferent cum erai înainte, uită. Jucăriile invadează totul. Eu nu mă mai obosesc să le strâng. Nici măcar nu le mai văd. Peste vreo doi ani dacă nu învață să și le așeze, ne apucăm de donat. Până atunci, trăiesc fericite alături de noi.
– timpul: se face tot mai mic. Nu mai știi cum să te împarți și de unde să mai faci rost și pentru tine. Știți care este visul meu: să merg la cinema să văd filmul A star is born sau Bohemian Rhapsody. Apar altele până ajung eu la cinema … citesc niște recenzii pe net și îmi fac și un castron de pop-corn. 🙂
– și altele: exact când vorbești la telefon începe să plângă, exact când te grăbești, vrea ceva, exact când ai vrea să adoarmă mai repede, nu îi este somn, exact când ți-a luat mult timp să gătești ceva, nu vrea să mănânce. Abia acum descoperi ce vrea să spună expresia: nervi de oțel. 🙂
În rest … în rest e foarte bine. 🙂