Mai bine le ocolim, decât să le strâng mereu

… despre jucării e vorba. Eu le așez, ea le împrăștie. Mereu și imediat. Nu e nici o distanță de timp între așezat și împrăștiat.  “Ar fi foarte bine, după ce ne jucăm, să le strângem.” Ahaaa! Cred că îmi dă dreptate, că râde, dar nu e pregătită încă să și punem în practică ideea mea.

Le-am așezat de nu știu câte ori pe zi, doar că energia mea e invers proporțională cu vârsta ei. Cu cât crește, cu atât am mai multă nevoie de timp și energie pentru ea. Pentru că oricum rezultatul acestei munci nu se vedea niciodată, am decis să renunțăm la povestea asta. Greu, că unii dintre noi (eu, adică 🙂) eram obsedați de a strânge și a fi totul într-o ordine. Dar… pentru că povestea asta, cu aranjatul jucăriilor degeaba, mă enerva și obosea, pentru a nu mai trezi monstrul numit nerv, am zis dar ce ar fi chiar să mă străduiesc să nu le mai strâng. Și, m-am și ținut de asta. Sunt jucării cam peste tot. Ea se descurcă perfect printre ele, le vede pe toate, eu le mai împing așa un pic cu piciorul când e pericol să mă împiedic și o dată pe săptămână, dacă chiar nu se mai poate, le mai așezăm un pic.

Pot să dau cu aspiratorul printre ele, să mătur, să spăl pe jos… pot tot. 🙂 Și câștig și ceva timp, pe care îl pot folosi altfel.

La noi în casă este, așadar, vorba cântecului, o lume minunată, în care veți găsi un copil și jucării peste tot. Îmi asum și dacă va fi un copil dezordonat din cauza mea. Dar, știți ce îmi doresc eu foarte, da foarte mult. Să nu fie ca mine. Să nu facă precum făceam eu. Cu cât aveam mai multe furtuni în suflet, cu atât casa arăta mai lună. Nu, nu. Începe, fata mea, curățenia la tine în minte și în suflet. Să fie dezordine, doar în casă. Și aia din casă, e un detaliu. Cu aia din suflet sau din minte, acolo e de muncă. Mai bine un copil dezordonat cu o mamă fericită. Mi se pare mie, că acesta sună a loz câștigător.

 

Sursă foto: www.pexels.com

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *