Consultul oftalmologic la copii este foarte important de făcut, chiar dacă cel mic nu dă nici un semn că nu vede bine. Cu cât ajungem mai repede la un control oftalmologic și depistăm anumite probleme, cu atât sunt șanse mai mari de recuperare. 85% din procesul de învățare al unui copil este determinat de abilitatea lui de a vedea și un copil mic nici nu realizează că nu vede bine. Pentru el lumea este așa cum o percepe el și vor învăța să vadă în felul lor.

De exemplu, dacă unul din ochi transmite o imagine mai slabă sau diferită de celălalt ochi, celulele nervoase ale acelui ochi se vor dezvolta suboptim. Tocmai de aceea creierul va ajunge să ignore imaginile trimise și să excludă ochiul mai slab, până acesta nu va mai fi utilizat. Ochiul va deveni astfel ambliop sau ochi leneș și dacă această afecțiune nu este tratată, ochiul mai slab va vedea din ce în ce mai puțin. În această situația suntem noi.

Natalia are hipermetropie și ochiul drept o ambliopie forte. La momentul acesta abia vede cu el. Tot la acest ochi are și un sindrom care se numește Morning Glory; este o anomalie rară a nervului optic, cu care s-a născut. Tocmai de aceea m-am gândit să scriu acest articol în care să vă povestesc toate acestea și cum a decurs consultul oftalmologic. Sper să vă fie de folos și să vă convingă ce important este să ajungeți cu cel mic la oftalmolog, chiar dacă vi se pare că vede bine.

La ce vârstă este recomandat primul consult oftalmologic

În mod normal, orice copil ar trebui examinat oftalmologic prima dată în maternitate, de către medicul neonatolog. Vă spun sincer că habar nu am dacă Natalia a fost examinată oftalmologic, dar am început să mă îndoiesc în momentul în care am aflat că are această malformație a nervului optic, cu care s-a născut. Prin urmare, ar fi trebuit depistată, dacă i s-ar fi făcut un consult oftalmologic în maternitate sau măcar ne-ar fi spus că este ceva în neregulă și ar avea nevoie de o investigație suplimentară. Dacă aș mai naște o dată, de data aceasta aș întreba dacă i-au făcut copilului un consult la ochi și ce a presupus acesta. La vremea aceea nici nu știam ce este cu mine, nici că un astfel de consult ar trebuit făcut în maternitate. Nu știam nimic, eram o mamă la început de drum, care nu știa nici ce întrebări să pună. Nu îmi aduc aminte, însă, de nici un medic care să îmi fi sugerat măcar un consult oftalmologic, chiar dacă este mică, chiar dacă vede. Pediatra ei, avea de exemplu, o problemă cu suzeta, nu cu ochii.

Academia Americană de Oftalmologie și Strabism recomandă examinarea oftalmologică a copiilor:

– între 6 luni și 1 an;

– la 3 ani;

– la 5 ani ori înainte de a merge la școală.

Copiii născuți prematur, cei proveniți din sarcini gemelare și multiple și cei care provin din familii cu probleme oftalmologice trebuie examinați de când sunt foarte mici.

Noi am fost cu Natalia prima dată la un consult oftalmologic la 3 ani. Deși sună ciudat, am ajuns un pic târziu. De exemplu, în cazul ambliopiei (”ochiul leneș”) copii tratați până la 3 ani au cea mai bună șansă de recuperare a vederii.

Ochii copilului sunt dezvoltați aproape complet în jurul vârstei de 6-7 ani, de aceea consultul oftalmologic este foarte important să se facă încă de la vârste mici, pentru că așa sporesc șansele de recuperare a vederii, în cazul unei probleme.

Tot ce scriu acum, am descoperit acum, mă rog, din luna decembrie de când am depistat și problemele ei la ochi. Înainte gândeam așa: o să mergem la un control după 3 ani. De ce? Pentru că vede, evident. Nu mi se părea că ar avea vreo problemă. Culorile le-a învățat prima dată, să picteze îi place cel mai mult, s-a dezvoltat normal, nu se împiedica aiurea, nu stătea prea aproape când desena sau se uita la ceva. Deci, copilul vede, nu are nimic.

În plus, îmi închipuiam că este dificil cu un copil mic la un consult oftalmologic. Nu stă, plânge, nu cooperează, cum îl țin, nu vorbește și tot așa. Mă gândeam că nu are rost să ne grăbim, nici nu știam dacă avem în zonă vreun oftalmolog pediatru, e drept că nici nu mă interesam, pentru că după părerea mea Natalia vedea bine.

Și așa este, ea vedea. Ochiul stâng este normal și a compensat. El a făcut toată treaba, până când a ajuns ca ochiul drept să fie leneș, deci ambliop. Dacă îi acoperim ochiul stâng, cu dreptul abia vede.  De exemplu, nu a reusit să distingă bine, cu ochiul bun acoperit, ce culoare avea jucăria pe care medicul i-a arătat-o. După ce ochiul stâng  a fost descoperit a spus că este un dinozaur verde.

În câteva poze am văzut că îi ”fugea” ochiul, dar nu mereu. Mă gândeam că este mică și din cauza faptului că ochiul nu este dezvoltat complet. Apoi ne-a spus una din educatoarele ei de la grădiniță că a observat, la fel, că uneori îi ”fuge” ochiul drept. Atunci am luat decizia să mergem la un oftalmolog.

Cum decurge un consult oftalmologic la copii

Încep prin a vă spune că nu aveți de ce să vă faceți griji. Nici că nu stau copiii, nici că nu colaborează. Dacă veți găsi un medic bun, cu răbdare, nu aveți de ce să vă îngrijorați. Consultul oftalmologic nu este dureros, singurul disconfort îl pot constitui picăturile, asta dacă se ajunge la ele. Majoritatea copiilor plâng când se ajunge la picături. Medicul sau asistenta le pune repede și gata. Toți copiii se opresc din plâns. 🙂

Evident fiecare își știe copilul. Dacă merge cu explicații, eu zic să le spuneți de la început că este posibil să le pună picături, ce înseamnă asta, dar mai ales să le spuneți că nu dor. Să îi pregătiți înainte, poate asta îi ajută. La noi asta a funcționat.

Pentru început, pe Natalia am ținut-o eu în brațe și medicul cu un aparat, de la distanță, i-a făcut un screening vizual. Doamna doctor îi spunea ”zâmbărici”, pentru că are pe el, într-adevăr, un zâmbet. Este un aparat special folosit pentru examinarea oftlmologică la copiii mici.

Deci, pentru început, doctorul nici nu atinge copilul, el stă la voi în brațe. Este o testare ușoară, rapidă, fără picături. Dacă rezultatul măsurătorilor arată că este necesar un consult amănunțit, abia atunci copilului i se vor pune picături și i se vor face măsurători la un aparat special. Și la aparat îl puteți ține în brațe și îl puteți ajuta să stea lipit cu fruntea de el.

Nu este nimic dificil. Mie așa mi se părea, dar după ce am fost, vă spun că nu. În plus, dacă nu are nimic, trece testul cu aparatul acela cu un zâmbet pe el, nu mai este nevoie de picături și de consultul amănunțit. Picăturile au rolul de a dilata pupila.

La fel de important este examenul fundului de ochi. Acesta este indicat pentru a depista eventuale afecțiuni. La examenul fundului de ochi s-a depistat că Natalia are sindromul Morning Glory, de exemplu.

Picături i se pun copilului de două ori. Cel puțin așa a fost la noi. După ce îi pune picături trebuie să aștepte 15-20 de minute. Prin urmare, consultul durează un pic și ar fi bine, pentru a nu se plictisi, să îi luați cu el jucăria preferată, o carte, un joc, o tabletă grafică pe care să desenați, orice credeți că îl atrage și îl ajută să nu se plictisească.

Cam așa ar decurge un consult oftalmologic la un copil mic.

Sper ca toate aceste informații să vă fie de folos. Este un articol lung, dar mi-am dorit să vă fac să înțelegeți cât de important este un consult oftalmologic și ce presupune el, plecând de la povestea noastră. ”Nu mi se pare că nu vede” ori ”nu stă la control” nu sunt cele mai bune argumente. Noi le-am folosit și ne-am păcălit singuri. Acum urmează să vedem ce putem face în legătură cu ambliopia, la ochiul drept.

Chiar dacă cel mic vede, este foarte bine să mergeți cu el la un consult oftalmologic. Nu doare. Iar dacă are probleme cu vederea, îi cresc șansele de recuperare, dacă mergeți cu el de mic. După 6-7 ani, când ochiul este dezvoltat complet, este mai greu, dacă nu imposibil.

Știți vorba aceea: ”sharing is caring”, prin urmare dacă știi vreun părinte pe care l-ar ajuta aceste informații ori îl vor convinge să meargă la un consult cu copilul, povestiții ce ați citit.

Sănătate și vedere clară! 🙂

Dacă vă plac articolele mele, puteți da like și paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.