Tot am spus că vă povestesc cum a fost la concursul de recitat poezii. Ei bine, nu mă așteptam, dar a fost chiar foarte bine. Au fost foarte mulți copii care au participat și fiecare, după cum a simțit, a interpretat. Au fost și copii mici care te uimeau cu felul în care interpretau și tineri de la care ai fi vrut mai mult. Dar, per total, pentru o primă ediție a fost bine. Și, uimitor a fost numărul mare de înscriși. Asta e de bine. E semn, că și așa ne tot întrebăm mereu, că se mai citește, că cei mici și cei mai mari, mai sunt interesați de literatură. Poate că, nu pentru toți cei care au participat, Eminescu este poetul lor preferat. Dar nici nu mai contează, atât timp cât au muncit să învețe o poezie și apoi să o recite. Poate nici nu îl vor mai citi pe Eminescu de acum. Dar măcar știu o poezie. E genul acela de lucru mărunt care se întâmplă, dar care ajută la schimbare. Am fi sărăci fără cărți, fără cultură. Și, poate copii aceștia care participă la astfel de concursuri, care ne arată că au răbdare și voință să învețe măcar o poezie, ne vor scăpa de frică aceia că nu se va mai citi.
Revenind la concurs, au fost după preselecții în jur 49 de concurenti. Cele mai recitate poezii au fost ”Ce te legeni” și ”Scrisoarea a III-a”. M-am bucurat să aud o fetiță care a recitat poezia despre care scriam aici, că dacă aș avea destul curaj, aș recita-o. Trei ore a durat concursul dar au trecut repede și felul diferit de interpretare nu te lăsa să te plictisești chiar dacă au fost poezii la fel, unele după altele. Până la urmă fiecare a ales poezia pe care o simte cel mai aproape de suflet. Cei mai buni dintre ei au fost premiati. Asa cum este normal la un concurs de recitat, au primit si carti.
