Poezia de luni: Kilometrul 0

Începem o nouă săptămână cu un nou preşedinte, ales şi încă nemutat la Cotroceni, ca să putem spune dacă e bun sau nu. Începem o săptămână doar cu speranța că și noi ne vom îndrepta spre normalitate și abia apoi înspre mai bine. M-am uita la tv, la fel ca și voi, la cei care aseară au ieșit în stradă. Sper ca tot ce s-a întâmplat ieri să îl responsabilizeze pe cel ales președinte și să nu uite. Cu gândul la asta am găsit o poezie a lui Alexandru Mușina, cu care, cred, putem după această campanie,  începe săptămână.

 

Doar sunete și culori, cioburi de dinaintea

Marii Suturi. Cei peste care-au trecut

Tancurile s-au impregnat în asfalt: atom de atom

Au intrat în casele noastre. Noi înșine, fără să vrem,

I-am luat pe talpa pantofului

În timp de ne sărutam, sau grăbiți

Să prindem metroul. Acolo unde-a fost sînge

Sînt cărți, acolo unde-a fost transpirație înfricoșată-i

Miros de mititei și kebab, cei care-au plîns

Sînt pămînt, sînt oase, sînt cheaguri de sînge,

Cei care-au ucis îmbîcsesc televizoarele, cei care-au vîndut

Și au cumpărat rînjesc în ziare. O după-amiază

Caldă și limpede cu T., care mi- spus: ”Plec! Plec.

Nu se mai poate aici! Măcar acolo am să mă plimb

Dintr-o parte în alta. Măcar acolo

Au deodorante mai bune.” Știam

Că n-o să-l mai văd niciodată, am lăsat

Să treacă vreo trei troleibuze,

Apoi i-am spus: ”Asta-i bătrîne. Noroc! Eu rămăn.”

Cioburi și sunete

Și culori, miliarde de cheaguri de sînge

Adunate pe creier, acolo

Unde-a fost transpirația fricii acum e fum de mici și kebab,

Acolo unde-a fost sînge sînt cărți și flori și ilustrate,

Acolo unde-am stat și am plîns e o simplă de bandă de-asfalt,

Pe care trec în viteză mașini, troleibuze,

Acolo unde prietenii mei au murit e o ușă în aer

Prin care trecem fără să știm seară de seară.

(Kilometrul 0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *