Suntem frânturi dintr-un tot. O frântură din lume, o bucățică mică dintr-o zi, dintr-o poveste bună sau rea, din viața unui om, din anii pe care îi căram pe umeri. Suntem o frântură bine definită, cu extremități bine desenate și conturate astfel încât să se potrivească perfect cu celelalte frânturi din lume. Exact ca într-un puzzle. Fiecare bucățică are o parte din imaginea finală, un loc anume unde se lipește, un scop precis. Am fost o frântură din viața multora dar când am văzut că nu mă potrivesc perfect, m-am dezlipit. Și încă nu m-am lipit pentru totdeauna…poate pentru că și viața pentru unii e doar o călătorie permanentă și nu neapărat o destinație. Destinația e mereu pe drum. Nu sunt un Dean Moriarty. Nici măcar valiza nu am. Dar dacă mă mai nasc o dată, ca el voi fi.
Am încercat o mulțime de lucruri în nehotărârea și nestatornicia mea. Am încercat să mă potrivesc cu vise și gânduri. Să mă lipesc într-o veșnicie dar m-am dezlipit într-o clipă.
În toate căutările și încercările, în toate poveștile și iubirile destrămate înainte de vreme, am fost o frântură care a trăit totul cu sete, cu putere, cu dorință, cu ardoare. Fiecare popas a fost ca un pahar cu apă după o lungă călătorie în deșert. Sunt o frântură care adună și împrăștie în același timp. …și care se va lipi într-un final. Și apoi va lăsa toate amintirile pe pâmânt.
