Dacă nici în această perioadă nu își dezvoltă creativitatea…

Dacă nici în această perioadă nu își dezvoltă creativitatea, nu știu când ar putea. Când era mică eu aveam impresia că rolul meu este să fac orice ca să fie ocupată. Activități, jocuri, de toate și iar de la capăt. Slavă Domnului că am citit la timp o frază care mi-a salvat viața de mamă și Natalia a primit o șansă în plus: ”lăsați copiii să se plictisească, așa își vor dezvolta creativitatea.”

Și asta am făcut de atunci. Și așa fac și acum. Când a început toată nebunia asta singurul plan a fost să facem în așa fel încât să trecem cu bine, sănătoși, inclusiv la cap. Fără presiuni, fără reguli stricte, să încercăm să facem cât mai placută această perioadă pentru noi. Să profităm de ea, dacă putem spune așa, să întoarcem în favoarea noastră timpul acesta.

A pictat tot ce se poate picta, a făcut experimente cu apa și culorile, a dansat, a cântat, a stat cu ochii pe pereți, a plantat în balcon, a fugit prin casă cu pisica, s-a uitat la desene, a făcut mâncare, și-a inventat jocuri, și-a inventat o jucărie.

Stă și vorbește singură prin balcon, cântă prin baie, mai țipă prin casă, o face pe furioasa și supărată uneori. Experimentează stări. 🙂 Stă degeaba tolănită pe canapea, cu picioarele pe pereți, și vorbește cu ea. Ori cu prietenul ei imaginar.

Specialiștii spun că cei mici au nevoie ca de aer de asemenea momente de plictiseală, în care să stea degeaba, să viseze, să își imagineze tot felul de lucruri.

Ei bine, acum e momentul ei să profite din plin.

La început am fost un pic panicată la gândul cum vor trece în casă atâtea zile pentru ea. Apoi mi-am adus aminte de asta. O să îi prindă bine. Cum s-a jucat săptămânile astea, nu s-a jucat niciodată. Până și la scaunele de bucătărie a ajuns. Le-a transformat în mașină cu care se duce la magazin după lapte.

Seara stă și se uită pe geam să vadă luna, despre care crede că este doar a ei. Se uită după stele și după cum se duce soarele la culcare. Și încă are energia sus. Rezistă chiar mai bine decât noi.

Am zis ca în aceasta perioadă să ne jucăm și să se joace singură, așa cum vrea. Și cum stă degeaba, îi vin toate ideiile de mai sus. Se duce să mai picteze ceva, îi vine un chef de cântat sau de dansat. Într-o perioadă inventase ea un joc cu niște eșarfe. Și eu fugeam cu ele prin casă, și ea fugea după mine. Așa, ne-am jucat pur și simplu, de-a orice. Și asta vom face și de acum încolo pentru că așa cred că învață foarte multe și această perioadă va trece mai frumos și pentru noi, și mai ales pentru ea.

Așa că lăsați copiii să se plictisească. Stați degeaba. Lăsați-i să stea degeaba. Știți câte învață când stau așa degeaba? O să fiți uimiți de răspuns. Jucați-vă pur și simplu. De-a orice, de-a ce vor ei.

Vă doresc plictiseală frumoasă împreună!

Dacă vă plac articolele mele, puteți da like și paginii de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutățile.

 

 

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *