Nici nu ne-am văzut, nici nu ne vom vedea vara asta. Mi-e prea dor de mare. E un dor mare pe care mi l-am stins un pic uitându-mă la pozele mele de la mare, de anul trecut, la pozele altora, de anul acesta.
Pare prea departe vara trecută ca să o mai simt. Uitându-mă la poze mă gândeam câte gânduri negândite atunci, am acum, câte vise nevisate trăiesc, câte dorințe stinse s-au reaprins.
Cu ce ochi vedeam marea atunci … iar acum o văd doar în ochii lui. Și da, va veni și vara în care vom fi eu, el și marea. Toate vor veni … noi doi… ”avem timp pentru toate”.
