De Paște am fost plecați în Maramureș, un loc despre care am tot auzit că este minunat în frumusețea lui. Așa că de la mic la mare, am plecat cu cei de la Drive Tour spre acest tărâm nu doar frumos, ci și plin de povești. Unde trecutul se cuibărește în prezent și trăiesc tare bine în armonie. Iar viitorul… e luminos în ochii copiilor care aleargă prin curțile oamenilor și pe ulițele satelor.
Noi de sărbători nu am făcut cozonac anul acesta, ci am plecat în excursie, cu microbuzul. Am avut ceva emoții cu Natalia, dar s-a adaptat atât de bine, încât cred că și de asta avem sentimentul că a fost una din cele mai reușite vacanțe. S-a împrietenit cu toți cei din grup. Și între noi a fost o atmosferă frumoasă, în ton cu locurile pe care le-am vizitat.
Au fost zile pline în care am văzut atâtea locuri, am auzit atâtea povești, am văzut atâția oameni. Abia după ce am plecat de acolo, am ajuns acasă, am tot povestit ce frumos a fost, m-am gândit ce face acest loc deosebit.
Am stat într-un sat, la poalele muntelui. Frumos, dar probabil mai sunt atâtea locuri la fel.
Am văzut peisaje frumoase, dar am mai văzut și în alte vacanțe.
Am auzit povești interesante, dar am mai auzit și de prin alte părți, de la alți oameni, povești la fel de frumoase.
De ce mi-a rămas la suflet și de ce le tot spun celor din jur măcar o dată în viață, dacă drumurile îi duc, să meargă prin Maramureș. Să viziteze un sat, să intre într-o biserică.
Să meargă, dar să nu fie chiar pe fugă.
Și cred că răspunsul este: datorită oamenilor, a sufletului lor, a felului în care își rânduiesc viața.
Energia locului este dată de oameni, care nu sunt nici mai buni, nici mai răi ca alții. Sunt simpli și au o smerenie care îi face deosebiți. Sunt o comunitate. Și-au pierdut tradițiile și s-au reîntors la ele, când au înțeles că acesta este darul lor. Întâmplările li s-au așezat în ridurile de pe față și munca în podul palmei. Trăiesc simplu. Cred în Dumnezeu și parcă după credință își rânduiesc totul. Este un sat în care nu locuiesc mai mult de 1000 de suflete. Așa ne-a spus doamna unde am stat cazați. Câte suflete locuiesc în sat, nu câți oameni. Despre asta este Maramureșul. Despre suflet. Și de asta mi-a plăcut, căci locuri frumoase sunt peste tot, dar nu peste tot sunt și suflete.