Mic studiu despre salut

Oct 08

E scris demult. De când eram prin facultate. L-am găsit de curând, uitat printr-un mail dintr-o scurtă corespondență cu profesoara coordonatoare. Mi s-a părut interesant atunci, cred că la fel mi se pare și acum. Îl folosim zi de zi fără să ne gândim câte poate spune despre noi și timpurile pe care le trăim. 

 

Dinamica salutului. Salutul în societatea românească de astăzi

Salutul este cea mai simplă formă de atenţie sau de respect care poate fi arătată faţă de o persoană sau un grup. Domeniul formulelor de salut este dinamic şi asta pentru că ţine cont de relaţiile sociale, de schimbările produse în sistemul acestor relaţii, de normele de politeţe.

Studiul asupra salutului se înscrie în ramura lingvisticii numită sociolingvistică pentru că reflectă modul de a gândi, purta şi interacţiona al oamenilor la un moment dat în societate.

În limba română există foarte multe formule de salut dar care de-a lungul timpului au suferit diverse transformări sau chiar au ieşit din uz.

Pentru a vedea care formule de salut sunt folosite astăzi, în ce momente şi cu ce scop am folosit un corpus care adună formule de salut, cuvinte şi expresii care denumesc noţiune de a saluta.

Partea cea mai interesantă mi se pare cea legată de evoluţia salutului epistolar. Acesta a suferit cele mai multe modificări odată cu evoluţia societăţii de azi pentru că scrisorile au fost înlocuite cu comunicarea pe internet.

 Cuvinte cheie

–          formule de salut, factori extralingvistici, model de comportament, integrare sociolingvistică, comportament psihosociolingvistic

1. Introducere

 „Salutul este comportamentul comunicaţional, gestual sau verbal (ori şi gestual şi verbal) cu o semnificaţie cunoscută unui micro sau macrogrup social, prin care se dă un semn de atenţie, de respect, de politeţe unei persoane sau unui grup.” (Pietreanu, 1984: 29)

Traian Herseni în Sociologia limbii spune că nimeni nu spune ceva fără să se orienteze după cel căruia i se adresează. Atât cel care salută cât şi cel care răspunde la salut trebuie să se adapteze la situaţia socială dată pentru a avea un comportament lingvistic adecvat. Prin urmare alegerea formulelor de salut potrivite sunt determinate şi de factori extralingvistici.

Domeniul formulelor de salut este dinamic pentru că ţine cont de relaţiile sociale, de schimbările produse în sistemul acestor relaţii, de normele de politeţe.

„Formulele de salut îşi modifică formula şi sensul de-a lungul evoluţiei lor, capătă valori noi, în funcţie de schimbările petrecute în societate. Există formule de salut care prin substanţiale transformări fonetice, semantice, gramaticale devin clişee lingvistice. Există situaţii în care unele formule de salut depăşind la un moment dat sistemul anumitor relaţii au fost folosite sau continuă să fie folosite în alte împrejurări decât cele care le-au generat.” (Pietreanu, 1984: 71)

În limba română sunt foarte multe forme de salut dar de-a lungul timpului ele s-au mai învechit şi au ieşit din uz. Pe vremuri salutul era o marcă a politeţii, astăzi îşi mai păstrează această notă dar nu în aceeaşi măsură.

Scopul lucrării este de a urmări dinamica salutului atât în ceea ce priveşte formularea cât şi în ceea ce priveşte rolul său şi scopul cu care este folosit.

În realizarea acestui studiu s-au adunat informaţi din diverse cărţi de specialitate care au tratat această temă şi care oferă informaţii folositoare ca bază pentru un studiu actual.

Cartea Lexic românesc, Cuvinte, metafore şi expresii de Dumistrăcel Stelian a oferit informaţii utile în ceea ce priveşte evoluţia formulei de salut Bună ziua, plecând de la explicaţia semantică a cuvântului bun. O altă carte importantă este: Salutul în limba română (1984) a autoarei Pietreanu Marica. Aceasta oferă date importante despre salut şi de asemenea şi un corpus cu formule de salut, cuvinte şi expresii care denumesc noţiunea de a saluta.  Acest corpus poate fi folosit în tratarea acestei teme pentru că se pot scoate în evidenţă ce formule se folosesc astăzi des şi ce formule sunt acum învechite.

Sociolingvistica scrisă de Chiţoran Dumitru şi Ruxăndroiu Ionescu Liliana a ajutat în clarificarea unor termeni folosiţi în domeniu şi a unor metode de cercetare. Alte cărţi care au ajutat la cest studiu au fost Sociologia limbii a lui Traian Herseni, Lecturi de psiholingvistică realizate de Slama-Cazacu Tatiana.

Pentru a urmări dinamica salutului am urmărit cu ajutorul unui corpus care dintre formulele şi expresiile de salut sunt astăzi folosite şi care dintre ele rămân o marcă a timpului  trecut. Acest corpus a fost folosit şi în interviurile cu tinerii pentru a vedea şi în rândul acestora care este tendinţa actuală.

Studiul începe cu analiza salutului ca formă de politeţe, apoi cu o analiza a formulelor de salut pe categorii: de dimineaţă, peste zi, pentru seară, folosite la întâlnire, la despărţire; câteva referiri cu privire la aspectele negative ale salutui, formulele da salut la tineri şi despre salutul epistolar.

Vom observa că sursele dinamicii salutului sunt interne şi externe. Prin sursele interne au loc transformări ale unor saluturi mai vechi, recombinări ale acestora şi chiar convertirea funcţională a altor cuvinte sau sintagme. Prin sursele externe au loc împrumuturi inevitabile din alte limbi, mai ales din engleză datorat caracterului internaţional al fenomenului.

2. Cuprins

 2.1. Salutul formă de exprimare a politeţii

Salutul reprezintă primul semn al unei bune creşteri. După felul în care salutăm cei din jurul nostru îşi pot face o părere despre noi. Politeţea ne cere să salutăm persoanele necunoscute atunci când intrăm într-o instituţie, într-un birou, într-un compartiment de tren, într-un lift, într-un magazin mic. Persoanele necunoscute se pot saluta îndeosebi atunci când se urmăreşte stabilirea unui contact social.

Este ştiut că oamenii la sate se salută între ei chiar dacă nu se cunosc. În oraşele mari oamenii nu se salută între ei dacă nu se cunosc acest lucru fiind dictat şi de factori extralingvistici. Astăzi salutul este văzut la fel ca un mod de a exprima politeţea dar nu în aceeaşi măsură ca odinioară. Oamenii se salută între ei pentru că această politeţe a devenit într-un fel mecanizată. La tineri salutul între ei este mai degrabă un mod de recunoaştere la un grup, de afirmare. Paradoxal atitudinea faţă de cei care nu salută este la fel de dură chiar dacă gradul de politeţe cu care se enunţă un salut a scăzut.

2.2. Formulele de salut

Formulele de salut, cuvintele şi expresiile care denumesc noţiunea de a saluta sunt foarte multe şi diferite în funcţie de regiunea ţării cât şi de momentele în care ele sunt folosite. Avem astfel salutul de dimineaţă, de zi, de seară, de revedere, de despărţire, anuale, de sărbători.

Dintre formulele de salut în general, care astăzi se folosesc mai puţin sau chiar au ieşit din uz menţionez: alduiască-te Dumnezeu, a se mătăni, bun sosit, bineaţ, bună cina, ce faci tu muiere?, cum ai mas?, cum ţi-ai zâuat?, hodină curată, mă închin cu sănătate, gustare bună, du-te cu ceas bun.

În ceea ce priveşte salutul de dimineaţă cea mai utilizată formulă este Bună dimineaţa. În Transilvania şi Crişana se foloseşte şi dimineaţa bună. Ca răspuns la salut se foloseşte des formula prescutată neaţa şi uneori neaţa bună. Formule care astăzi pentru salutul de dimineaţă nu se mai folosesc ori se folosesc foarte rar sunt: cum ai mas?, te-ai sculat?, bună dimineaţa să deie Dumnezeu!

Peste zi cea mai frecventă formulă pentru salut este: Bună ziua. Alte forme ale salutului de peste zi sunt: sărut mâna, bună, salut, ce faci? şi în funcţie de regiune servus sau ciao.

Formula de salut sărut mâna este folosită de bărbaţi şi tineri pentru a se adresa femeilor dar rareori mai este însoţit şi de gestul în sine.

Formula Bună se foloseşte între tineri. Al. Graur consideră că nu este îngăduit să o adresăm unei persoane căreia nu îi datorăm un respect deosebit. Formularea O zi bună a început să fie des folosită şi este împrumutată de la englezescul Have a nice day. Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial, elegant şi ceremonios.

Dintre formulele învechite sunt: bun amiazu, să trăieşti, bună să-ţi fie vorba, dea Dumnezeu sănătate.

Cele mai utilizate formule pentru seară sunt Bună seara şi Noapte bună. Alături de acestea se mai folosesc şi bună, cum ţi-ai petrecut ziua?, cum a fost azi?, somn uşor, vise plăcute. Ca răspuns la acestea se folosesc: bună seara, noapte bună, noapte bună şi ţie, mulţumesc la fel.

Printre formulele de salut pentru seară învechite sunt: sara bună, cum ţi-ai zâuat?, bună noapte, s-aveţi noapte uşoară. Ca răspunsuri la aceste formule se folosesc: sara bună să dea Dumnezeu, mulţam, să te alduiască Dumnezeu.

Formulele de salut folosite astăzi la întâlnire sunt: bine te-am (v-am) găsit sănătoşi, sărut mâna, vă salut, salutare, să trăieşti bine, ce mai faci? cum o mai duci?, noroc, tot respectul.

Cele mai folosite formule de salut la despărţire sunt: adio, la revedere, rămas bun, pe mâine, călătorie frumoasă, călătorie plăcută, călătorie uşoară, cu bine, cu bine şi să ne vedem sănătoşi, drum bun, rămâi sănătos, să te întorci sănătos, te sărut, te las cu bine, toate bune, vă salut.

2.3. Aspectele negative ale salutului

Uneori salutul este folosit şi pentru a exprima anumite sentimente negative către cineva. De cele mai multe ori astfel de formule sunt spuse la despărţire: la revedere şi să ne vedem când mi-oi vedea ceafa, cale bună ca bumbacul când oi cădea să-ţi spargi capul, drum bun cale bătută, la revedere poate te grăbeşti, adio şi-un praz verde. Acestea exprimă neplăcerea de a întâlni pe cineva ori dorinţa de a nu mai revedea o persoană curând.

2.4. Forme de salut la tineri

Saluturile la tineri sunt foarte expresive şi delimitează comunitatea lingvistică din care fac parte. Salutul între ei exprimă modul lor de a fi. Ca orice adolescenţi dornici de a se remarca o fac încercând diferite forme de salut inspirate din activităţile lor specifice vârstei precum discuţii pe chat, jocuri, internet, televizor, filme. Majoritatea formulelor sunt împrumutate din alte limbi, cu precădere din engleză şi din limbaj specific chat-urilor. Folosesc un limbaj economic şi deseori elemente de argou.

Poate fi şi o formă de manifestare a libertăţii. Printre formulele întâlnite la tineri sunt: bună, salut, salutare, ciao, servus, hello, hallo, hi, ola, see ya, ciuz, che fai?, coza fai?, como estas cica?, ce zici că faci, wassaap?, zi ce mai combini?, ce faci, dud?, cară-te că te aşteaptă acasă, hai că mă tir pe cameră, ne auzim la un ţâr, te-am ţucat, mergi cu Domul, vaya con Dios, haidi pa, pa şi pusi, tai-tai, te-am pupat pe buletin, te-am pupat pe portofel, pa şi pace la neamuri, mai trăieşti, bye-bye.  Referitor la aceste tendinţe lingviştii sunt de părere că nu ar trebui să ne îngrijorăm pentru că ele nu vor ajunge în limbajul literar, academic, tocmai pentru că sunt tendinţe. Sociologii consideră că după etapa adolescenţei, tinerii vor aborda formulele de salut obişnuite.

Astfel de formule vor dispărea şi vor fi înlocuite de altele în funcţie de fiecare generaţie şi de influenţele asupra ei.

2.5. Salutul epistolar

Acest tip de salut a suferit cele mai multe schimbări odată cu modificările din societate.  Pentru că modul de comunicare la distanţă s-a schimbat salutul epistolar practic a fost înlocuit de salutul din mailuri şi de pe chat-uri. Majoritatea tinerilor au declarat că nu au trimis nici o scrisoare şi nci nu intenţionează. Pe vremuri salutul epistolar avea o foarte mare conotaţie afectivă şi suna astfel: stimate domnule, fratele meu, dragul meu prieten, al tău prieten, scumpa mea, iubita mea.

Astăzi sunt folosite exprimări cât mai concise şi nu mai există nici un fel de conotaţie afectivă. Ce implicaţie afectivă mai poate avea un Bună, Salut, sau sal (salut), bn (bună)? De obicei pe chat-uri se folosesc exprimări ale salutului cât mai reduse iar în mailuri se folosesc formule mai lungi: Bună ziua, Multumesc, La revedere, O zi bună.

Aceste schimbări pot spune multe despre tendinţele societăţii actuale. În primul rând dorinţa de a face o economie de timp, faptul că oameni se înstrăinează tot mai mult şi preferă sa vorbească cu cei apropiaţi pe site-uri de socializare. Acestea doar creează impresia de socializare în realitate de fapt adâncind singuratatea. De asemenea şi ideea de dor putem spune ca suferă cu aceste lucruri anumite modificări atât timp cât distanţele sunt comprimate de comunicarea pe internet.

3. Concluzii

 Salutul reprezintă o modalitate de exprimare a politeţii şi totodată un mijloc de integrare sociolingvistică. Studiul asupra dinamicii salutului arată că şi acesta este supus schimbărilor în timp şi poate suferi diferite transformări.

Există multe formule de salut care nu mai există astăzi sau care se folosesc într-o formă prescurtată. Atitudinea faţă de salut a fost şi ea supusă schimbării: salutul rămâne o formă de bună creştere şi o exprimare a politeţii dar nu în acelaşi grad ca odinioară. De multe ori salutul este văzut ca un act mecanizat, învăţat, cu scopul de a socializa. Schimbările din societate au făcut din acesta un act uneori impersonal fără prea multe implicaţii afective. Pe vremuri era o urare încărcată de multă bucurie, omenie şi respect.

Salutul folosit de tineri a devenit marca originalităţii lor, modul prin care vor să se remarce de ceilalţi vorbitor. Adesea folosesc împrumuturi din alte limbi, cu precădere din engleză.

Salutul epistolar a suferit cele mai multe schimbări şi asta pentru că modul de a comunica prin scrisori a fost înlocuit de discuţiile prin intermediul internetului.

Prin urmare salutul este supus dinamici şi reflectă modul de a gândi, purta şi interacţiona a oamenilor la un momen dat  în societate.

4. Bibliografie

 David, Diona. (1980). Limbă şi cultură. Timişoara: Editura Facla.

Dumistrăcel, Stelian. (1980). Lexic românesc, Cuvinte, metafore şi expresii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Pedagogică.

Herseni, Traian. (1975). Sociologia limbii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

Pietreanu, Marica. (1984). Salutul în limba română. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Ruxăndroiu, Ionescu, Liliana şi Chiţoran, Dumitru. (1975). Sociolingvistică. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

Slama-Cazacu, Tatiana. (1980). Lecturi de psiholingvistică. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/ghili/public_html/wp-content/plugins/facebook-like-and-comment/comments.php on line 21