Am urmărit pe coursera.org un curs foarte interesant despre nutriție pentru copii, din care am învățat câteva lucruri foarte utile și am descoperit și niște rețete bune, care au avut succes la noi în bucătărie. Rețeta sosului de paste, de acolo este, de exemplu. La fel și rețeta terciului de ovăz, pentru un mic dejun sănătos și delicios. Rețeta o găsiți aici; să o încercați și cu afine, este foarte bună. După ce am urmărit cursul, mi-am întărit încă o dată ideea că o relație sănătoasă a copilului cu mâncarea se construiește în timp, încă de când este foarte mic. Nu este de ajuns doar să le spunem să mănânce ceva pentru că este sănătos. De fapt, nici nu cred că înțeleg ei prea bine ce înseamna asta. Trebuie să îi învățăm noi și într-un mod cât mai plăcut și distractiv.

Preferatele Natalie, cel puțin pentru moment, sunt pastele. La început nu se dădea în vânt după ele, acum dacă vreau să merg la fix, fără emoții și să stau și liniștită, pentru că le mănâncă singură, îi pregătesc paste cu sos de roșii. De fapt, toată șmecheria aici este: că le mănâncă singură. Se murdărește până la urechi, le lipește pe dulapuri și pereți, le soarbe cu buzele, ce să mai, e o distracție în toată regula. Important este că le și mănâncă și îi și plac. Le pregătesc repede și știu sigur că cel puțin jumătate de oră nu am treabă. Pot spăla vase liniștită, pot spăla pe jos sau mătura, pot scrie sau vorbi la telefon. Cineva se distrează și nu vrea să fie deranjată. 

Cum poți începe săptămâna cel mai bine: gătind și mâncând. 🙂 Ne-am făcut ochiuri în pâine și gogoșele cu ricotta. Păi, să începem cu tu stai cuminte un pic, în scaunul tău de masă. ”Cuminte un pic” înseamnă că stă în picioare și își dă drumul pe spătarul scaunului ca pe tobogan. Sau se întinde pentru a ajunge să iasă diverse lucruri de pe masă. Mai bine îți spăl două căpșune. Așa știu sigur că stai liniștită.

Uhuuu, cresc și simt cum sunt tot mai ușoară. Cred că o să îmi iau zborul curând! În timp ce drojdia, se pare, că se distrează într-un bol, făina stă și se relaxează într-un castron, ceva mai mare, destul de încăpător încât să stea întinsă bine. Dar deodată, pleoșc, drojdia îi sare în cap. Știți, ca atunci când ești mamă, te așezi și tu un pic și când stai mai bine, te strigă copilul.

Grișul cu lapte, orezul cu lapte și friganelele. Astea sunt gusturile copilăriei mele. Deși, știu că Natalia trăiește o copilărie diferită de a mea, cu cereale de ovăz, semințe de chia, tapioca, avocado, mango, papaya, pui și ouă bio pe care dai o căruță de bani, lapte uht și iaurt grecesc, vreau să o mai iau cu mine, în mașina timpului, și să aterizăm într-o bucătărie cu gusturi mai obișnuite mie.