București: Urmează stația SuperBlog

Apr 16



La sfârșitul săptămânii trecute am plecat spre București, cu bucurie și nerăbdare, pentru a participa la Gala Spring SuperBlog. Abia așteptam să mă reîntâlnesc cu cei pe care i-am cunoscut la prima mea participare la această competiție și evident să cunosc și alți bloggeri, lucru care, normal, s-a și întâmplat.Chiar dacă a fost un drum așa, mai pe fugă, mi-a plăcut foarte mult și m-am bucurat de vremea frumoasă și revederile calde cu oameni minunați.
Primul cu care am și vorbit, la puțin timp după ”aterizarea” în București a fost Emil, care s-a oferit să mă culeagă de la Piața Iancului (mi-a și explicat ce metrou să iau și câte stații). Cu el îmi propusem să ieșim și la film, doar că am stat în București prea puțin, așa că am lasat-o pe o altă dată. Până atunci se duce el la câte filme poate despre care scrie foarte bine pe blogul său. Tot la metrou m-am întâlnit și cu Luciana, o fată foarte drăguță și zâmbitoare cu care m-am înțeles foarte bine, și după un big hug :) am pornit spre RSS Pub, Cafeneaua Bloggerilor. Acolo a avut loc Gala, un loc super mișto, cu niște oameni la fel, pe care mă bucur că i-am cunoscut. Cu siguranță dacă mai ajung în București, cu drag mă opresc acolo la o cafea, care apropo e delicioasă. Am revăzut-o pe Claudia, la fel de drăgută ca întotdeauna, pe Albert, pe Eglantina. Sunt genul ăla de oameni de care prinzi drag și pe care, chiar dacă nu îi vezi în fiecare zi, îi simți prieteni. Imediat în raza vizuală a apărut Daniel, abia întors din Barcelona. (încă mai aștept articolul cu Muzeul de Ciocolată de acolo) și ne-am pus pe povestit și glume. Am cunoscut-o și pe Cristina, din Moinești, deci nu am mai fost singura moldoveancă printre atâția olteni :), pe Oana Duma, o fată super drăguță, care scrie foarte frumos, pe Radu, pe Andrei și spre deosebire de anul trecut, am stat de vorbă și cu celebrul Spanac :). Așa pentru susținere ni s-a alăturat și mnealui, câștigătorul SuperBlog  2012.
După Gală ne-am distrat la un karaoke și da, am cântat și eu. Am o poză drept dovadă. Eu sunt total anti-talent, dar nu am reușit să îl depășesc totuși pe Emil.
Frumos, în schimb, au cântat Radu și Oana.

 

După o lălăială de zile mari am plecat spre verișoara mea, care m-a cazat în camera ei de cămin pentru o noapte (da, am experimentat și viața de cămin și mâncatul de cremwurști cu muștar, fierți în cuptorul cu microunde, dar delicioși :) ).Ralucaa fost foarte drăguță și m-a dus la metrou că eram așa cam pierdută în spațiu și a doua zi am plecat spre casă. Chiar dacă a trecut foarte repede, a fost un weekend foarte frumos prin prisma faptului că ești înconjurat de oameni deștepți, creativi, veseli, pozitivi, pe care îi leagă o pasiune comună.